mic dejun cu şefu’

Sâmbătă, 8 August 2015 | 1 Comentariu

Se dă o companie mare, multinaţională. Georgică este un muncitor conştiincios, care vine la muncă la ora 8 şi pleacă la 17. Fix. La prânz mănâncă la cantina companiei, după care face o mică plimbare, în curtea aceleiaşi companii. Îşi vede conştiincios de muncă, niciodată nu s-a plâns nimănui. Chiar dacă l-a deranjat ceva, a ţinut în el. Într-o dimineaţă primeşte un telefon de la secretara şefului. Dar nu a managerului lui, care este un om foarte rău, ci a şefului cel mare. Surpriză, pentru că şeful cel mare nu l-a băgat niciodată în seamă, chiar dacă s-au întâlnit pe holuri de câteva ori.

Georgică al nostru era invitat la şeful şefilor. Ajuns în anticameră a simţit un miros de cafea, cornuleţe cu zahăr şi alte delicatese. Secretara îl informează că era invitat la aşa numitul “Mic dejun cu şeful” – o acţiune tradiţională în firmă, şi că el, Georgică, a fost selectat săptămâna aceasta din cei peste 800 de angajaţi cât are departamentul lui. O onoare mai mare nici că se putea.

Intră omul nostru în birou. O cafea, un suc natural de portocale, un cornuleţ, o chestie. După politeţuri, începe dialogul:

– Georgică, eşti bine? Familia ce mai face?
– Bine, mulţumesc. Soţia tocmai a fost avansată, copiii sunt unul la liceu şi altul abia a intrat la facultate.
– Felicitări. Ţie cum îţi place la muncă? Eşti mulţumit?
– Sigur, totul este perfect.
– Hai, nu trebuie să îţi fie teamă de mine, poţi să îmi spui orice, ştii că eu sunt foarte apropiat de angajaţi. Am auzit că nu te împaci chiar aşa de bine cu managerul direct.
– Da, ştiu că sunteţi un om bun şi că ţineţi cont de părerile angajaţilor. Aveţi dreptate, managerul direct este un om rău, care nu ne respectă, vorbeşte urât cu subordonaţii, trasează sarcini care nu pot fi îndeplinite la timp. Zilele trecute chiar ca ţipat la mine, aproape să mă bată. Unde mai pui că o colegă se plângea că ia pus mâna pe fund. Umblă vorba că omul chiar a încercat să le abuzeze pe unele colege.
– Da, îţi mulţumesc pentru sinceritate. Bănuiam eu ceva, dar am vrut să mă conving că este aşa, iar părerea ta, ca angajat model, contează.

mic-dejun-cu-sefu

Trec 3 zile, dimineaţă sună din nou secretara şefului cel mare. E invitat pentru o discuţie.

– Georgică, ştii ce m-am gândit eu? Dacă tot eşti nemulţumit de companie, nu crezi că este mai potrivit să îţi cauţi un alt loc de muncă? Nu de alta, dar având atât de multe frustrări, nici randamentul tău nu este cel mai bun şi nici rezultatele companiei noastre nu pot fi bune cu angajaţi care nu sunt mulţumiţi. Ce spui, te gândeşti până mâine dacă pleci?

Tehnica este adoptată de foarte mulţi manageri (proşti), şi totul pleacă de la bani, de la ţintele imposibil de atins pe care le primesc. Pentru că pentru acţionari nu contează decât profitul. Restul sunt amănunte, detalii fără importanţă.

P.S. Povestea este cât se poate de reală, doar că pe Georgică îl cheamă în realitate Hans.

Un comentariu la “mic dejun cu şefu’

  1. shareban a comentat:

    georgica nu stia sa minta… haideti sa negam ipocrizia care ne domina; si va jur ca nu sunt ipocrit cand o spun 😉

    Iti place comentariul? Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Ai o altă opinie? O poți scrie aici!