când apa ţi-o aduce ofiţerul SPP

Luni, 29 Decembrie 2014 | 1 Comentariu

Doamna Tatiana Niculescu Bran, putătorul de cuvânt al lui Klaus, scrie într-o postare pe Facebook despre frustrările ei născute din vizitele prin încăperile palatului Cotroceni.

“Multe birouri mai pastreaza inca mobilierul vetust din vremea comunismului, covoare inflorate pe fond rosu inchis, perdele grena, canapele cu perne de catifea de un gust indoielnic si, peste toate, mirosul imbacsit al hotelurilor comuniste. Te astepti ca, dand la o parte coltul unei cortine care acopera o usa, sa gasesti, expus la loc de cinste, vreun portret al lui Nicolae Ceausescu “.

Partea în care stă preşedintele României are mobilier de pe vremea comuniştilor şi covoare din aceleaşi timpuri, făcute în fabricile româneşti, la Cisnădie. Fabrica nu mai produce covoare. În aripa palatului care este muzeu şi poate fi vizitată de turişti sunt covoare şi mobilier de pe vremea lui Carol.

“opulenta unor birouri imense si intunecate se combina cu starea precara a instalatiilor sanitare”

Sigur, aici probabil că se mai poate lucra, deşi nu ştiu ce anume nu-i place doamnei la budă. Unele încăperi se poate să aibă protecţie TEMPEST, şi atunci e mai complicat cu lumina.

“Pe holuri, doamne in halate au aerul ca trebaluiesc de zor. Niste oameni coplesiti de respect deschid si inchid usi. Unde sunt portari ceremoniosi, te-ai astepta sa fie si pitari, paharnici, medelniceri, stolnici ori cluceri. Dar la Cotroceni nu se mananca, desi angajatii administratiei petrec 10-12 ore pe zi la locul de munca. Nu exista cantina, nu exista nici macar un chiosc cu napolitane expirate si Coca-Cola. In schimb, daca ti-e sete, formezi un numar de interior si cineva soseste cu o tava pe care se afla o sticla cu apa si un pahar. “Permiteti sa ma prezint: sunt cutare (plus grad SPP) si v-am adus apa. Va rog sa semnati acest bon.” Si semnezi bonul de plata din care rezulta ca ai consumat la data de… o sticla cu apa. Cei care au lucrat prin birourile presedintiei de-a lungul a 25 de ani vor fi trait cu satisfactie aceasta coregrafie a stapanirii”.

Doamnele în halate probabil că răspund de curăţenie şi de alte mici detalii (legate de protocol) şi, probabil, că 2 din 3 sunt angajate ale SPP, ce-a de-a 3-a fiind de la SRI.

biroul-presedintelui-controceni

Legat de apă şi de covrigii şi napolitanele pe care le visează doamna, totul este legat de regulile de protecţie ale şefului statului. Îmi vine greu să cred că angajaţii pot veni cu bax-uri de apă şi cutii de napolitane în portbagajul maşinii şi le pot introduce în palat, în preajma preşedintelui. Sigur, poate că ar fi normal ca angajaţii care lucrează în palat să poată servi masa undeva în incintă. Se prea poate să nu existe asa ceva, deşi îmi vine extrem de greu să cred cu un consilier prezidenţial care vine la muncă la 9 şi pleacă la 23 nu manâncă toată ziua. Şi daca nu are timp să iasă din palat să mănânce la un local în oraş, probabil că sunt băieţi rapizi de la SPP care se pot duce o fugă să aducă din oraş ceva de mancare. Dar, din nou, trebuie nişte reguli extrem de clare, dictate tot de regulementele SPP.

“cand e sa clintesti birocratia locului sau ai idei despre cum ar trebui sa mearga lucrurile, vechii angajati ai administratiei (unii sunt acolo de pe vremea lui Ion Iliescu) iti dau un singur raspuns, ca nu se poate sau ca trebuie indeplinite conditii atat de complicate incat te lasi pagubas.”

Aici e şi filosofia: angajaţii care pricep şi se pricep ce se face, cum şi când, rămân pe loc, chiar dacă se schimbă şefii. Prin ministere e la fel, pe întreg lanţul e cam la fel: cei care se pricep şi fac treabă rămân pe loc, indiferent de cine vine şef. Dacă s-ar schimba tot aparatul la schimbarea şefului nu ar mai merge nimic, pentru că cei noi nu au timp să înveţe cum merg lucrurile în perioada cât rămâne cineva şef.

Hai că-i simplu … Ideea e că acest personaj nu are nici cea mai mică legătură cu ce se întâmplă la o administraţie prezidenţială. Ar fi recomandat ca cei de la SPP să-i dea să citească regulamentul de ordine interioară după care funcţionează lucrurile acolo. Sigur, doamna poate începe instruirea cu o vizită turistică în Muzeul Cotroceni, muzeu care este şi el păzit de SPP.

Vă daţi seama că se vor umple birourile cu oameni numiţi pe sprânceană, de anvergura doamnei?

Îmi şi imaginez un preşedinte de stat străin în vizită la Cotroceni stând la coadă cu o secretară şi madam purtător de cuvânt, la chioşcul din incintă, la o halviţă şi o sticlă de cola zero.

Studiind un pic trecutul declarat public de doamna purtător de cuvânt, vedem aşa:

Sunt purtătoare de cuvânt a Președintelui României, Klaus Iohannis. Am urmat Facultatea de Litere a Universității București și apoi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. Am lucrat pentru scurt timp în redacția RFI, secția română, de la Paris, și apoi am devenit redactor și prezentator în secția română a BBC World Service de la Londra unde am locuit 8 ani. M-am repatriat în 2004 și, până în 2008, am condus biroul radio BBC de la București.

Posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii, şi altele similare, sunt finanţate de guvernele statelor respective, din bani publici rezultaţi din impozitele cetăţenilor acelor state. Punctele de vedere exprimate pe post reprezintă punctele de vedere ale guvernelor acelor ţări. Acum rămâne de văzut dacă punctele de vedere străine vor fi exprimate de această doamnă, de la Cotroceni.

Un comentariu la “când apa ţi-o aduce ofiţerul SPP

  1. gabi a comentat:

    cu steagurile nu am nimic, are Klaus ceva in cap cu ea, nu stiu cat nepotism se mai poate practica… ar fi aiurea sa bage Tamare asa din prima, sa treaca macar 2 ani de mandat.

    Iti place comentariul? Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Ai o altă opinie? O poți scrie aici!